Eclipsa de Luna are loc atunci cānd Luna, īn miscarea ei īn jurul Pamāntului, intra īn umbra acestuia. Aceasta se īntāmpla cānd Soarele, Pamāntul si Luna sunt aliniate suficient de exact eclipsa partiala. Īntotdeauana "faza" Lunii la o eclipsa de Luna este cea de Luna Plina. Tipul si durata ei depinde pozitia relativa si pozitia de pe linia nodurilor.
Eclipse de Luna au loc de cel putin 2 ori pe an, atunci cānd razele solare sunt īmpiedicate de catre Pamānt sa ajunga la Luna. Īn timpul unei eclipse de Luna Luna este mereu īn faza de Luna Plina. Daca ne-am gasi pe Soare īn timpul producerii eclipsei, Luna s-ar ascunde īn spatele Pamāntului. Orbita Lunii fiind īnclinata cu 5 grade fata de planul orbitei Pamāntului, ecliptica, cele mai multe Luni Pline nu aduc eclipse de Luna, Luna fiind ori prea la nord, ori prea la sud fata de conul de umbra a Pamāntului.
Pentru a se realiza o eclipsa de Luna, nodul ascendent sau nodul descendent trebuie sa se afle īn apropierea celor 2 puncte (noduri lunare).
Conul de umbra a Pamāntului poate fi īmpartit astfel: umbra si penumbra. Īn port,iunea de umbra nu exista niciun fel de lumina solara directa. Totusi datorita diametrului unghiular mare al Soarelui, mai exista si o iluminare partiala, īn afara umbrei Pamāntului, aceasta portiune chemāndu-se penumbra.
O diagrama schematica ce reprezinta pozitiile Soarelui, Pamāntului si a Lunii la o Eclipsa de Luna. Se vede conul de umbra (central) si penumbra (periferic)
O "eclipsa penumbriala" apare atunci cānd Luna e īn preumbra Pamāntului. Penumbra nu cauzeaza modificari importante, adica nu se īntuneca, pe suprafata Lunii, multi spun ca totusi suprafat,a Lunii devine un pic galbuie. Un tip foarte rar de eclipsa penumbrala este "eclipsa penumbriala totala", īn timpul careia Luna sta īn īntregime īn penumbra Pamāntului.
O "eclipsa partiala de Luna" apare atunci cānd numai o portiunde din Luna intra īn umbra Pamāntului. Cānd īntreaga suprafata a Lunii trece īn umbra Pamāntului asistam la o "eclipsa totala de Luna". Viteza Lunii prin umbra Pamāntului este de un kilometru pe secunda (3600 km/h), si trecerea poate dura īn total aproape 107 minute. Totusi timpul de la primul contact al Lunii cu conul de umbra al Pamāntului pāna la ultimul contact este mult mai mare, putānd dura chiar si 6 ore. Cea mai lunga eclipsa totala lunara dintre 1000 ī.Hr. s,i 3000 d.Hr. a durat 1 ora, 47 minute, 14 secunde si a avut loc īn anul 31 mai 318. Distanta relativa īntre Pamānt si Luna īn momentul eclipsei poate afecta durata ei. Īn mod particular, cānd Luna este la apogeu punctul cel mai īndepartat fata de Pamānt de pe orbita Lunii, distant,a orbitala a Lunii este mai mica. Diametrul umbrei nu scade asa de mult odata cu distanta.
Traiectoria Lunii se intersecteaza cu ecliptica de 2 ori pe an. Linia ce rezulta se numeste linia nodurilor. O eclipsa poate avea loc doar īn apropierea acelui nod si doar daca Luna este plina. Aproximativ 6 luni despart cele 2 puncte.
Un "selenelion" sau "selenehelion" este un tip de eclipsa cānd atāt Luna eclipsata cāt si Soarele se pot vedea īn acelasi timp. Acest aranjament cosmic particular a dus la aparitia termenului de "eclipsa orizontala". Poate fi obsevata imediat dupa rasarit sau īnainte de apus.
