Untitled

Stelele cazatoare (denumirea stiintifica : meteori) se produc tot timpul. Mai mult ca sigur ca ati vazut un asemnenea fenomen într-una din serile lungi de vara. Daca stiti unde sa va uitati si când sansele de a vedea multi meteori într-o singura seara cresc foarte mult.

Se stie ca în luna august se pot vedea meteorii numiti Perseide. Sunt cei mai des observati pentru ca atunci este perioada concediilor când multi stau afara pâna noaptea târziu. Exista si în luna decembrie o perioada când se vad mai multi meteori decât de obicei. De asemenea, mai sunt si în alte luni astfel de momente.

În sistemul solar exista mult mai multe obiecte cosmice în afara de Soare si planete. Avem resturi ramase de la formarea planetelor, ce vin marimi de la 1 atom pâna la sute de kilometri. Cele mai mari bucati se numesc asteroizi si comete iar cele medii ca marime (de la bolovani imensi pâna la praf foarte fin) se numetesc meteoroizi.

Toata aceasta materie se afla în spatiul dintr planete. Din acest motiv, zilnic pe Terra, cad milioane de meteorioizi. Acestia intra în atmosfera cu o viteza între 15 si 65 km/s. Ca o comparatie: cea mai rapida arma lanseaza un glont cu o viteza de 1,5 km/s.

Când meteoroizii intra în atmosfera cu aceasta viteza enorma, aerul din jurul lor precum si ei se aprind din cauza frecarii cu aerul. Aerul din jurul lor se încalzeste la o temperatura de câteva mii de grade. Astfel noi vedem o dâra luminoasa pe cer, numita meteor.

Meteoroizii se încalzesc atât de tare încat se sfarâma în atmosfera. Uneori ei chiar explodeaza, producând o lumina puternica, numita bolid.

Destul de rar, meteoroidul nu arde complet în atmosfera si o parte din el cade pe Pamânt. Acesta este un meteorit.

Fiind particule usoare, meteoroizii nu pot sta un timp îndelungat pe o orbita stabila în jurul Soarelui (se pot mentine pe orbite în jurul Sorelui câteva milioane de ani maxim). Interactia cu vântul solar face ca acestia sa fie expulzati din sistemul solar sau sa fie trimisi spre Soare. Dar exista totusi un mare numar de meteoroizi în sistemul solar. De ce? Pentru ca mereu se creeaza altii.

Responsabile de aceasta situatie sunt cometele, bulgari imensi de gheata si praf. Cometele sunt total neinteresante când sunt departe de Soare. Dar când se apropie de acesta, gheata se topeste si praful este expulzat cu viteza în spatiu. Astfel se formeaza cozile cometelor.

O expunere de patru ore, în luna noiembrie 1998, a astronomului Juraj Toth de la Observatorul din Modra, arata câteva zeci de meteori. Toti par ca vin dintr-un anumit loc de pe cer, numit radiant. Este doar un efect de perspectivaTot acest praf ramâne în urma comete, pe acelasi drum. În câteva mii de ani, dupa mai multe treceri pe lânga Soare ale cometei, tot traseul acesteia va fi plin de particule de praf.

Uneori planeta noastra trece prin aceste regiuni bogate în meteoroizi. Astfel, pentru câteva ore, în atmosfera vor intra mii si mii de asemenea obiecte. Atunci avem asa numitele ploi de stele.

Cele mai importante asemenea momente se produc în aprilie, august, noiembrie si decembrie.

În momentele când se vad mai multi meteori acestia par ca vin dintr-o singura regiune de pe cer. Aceasta regiune se numeste radiant. Efectul de perspectiva, acelasi care face ca sinele de tren sa para ca se unesc în departare, face ca meteorii ce fac parte dintr-un curent sa vina din aceeasi regiune de pe cer. Aceasta regiune se numeste radiant.

Chiar daca vin din aceeasi directie meteorii pot aparea oriunde pe cer, neexistând o directie preferentiala.

Veti vedea ca curentii de meteori poarta numele constelatiilor unde sunt situati radiantii: avem curentii Perseide (constelatia Perseu), Leonide (constelatia Leo).